Historia Prekolonial
Korsoun, nos isla bunita den e awanan di Karibe, tabata habita pa e indianan Kaketio for di añanan 2300 – 2900 prome ku Kristu. Esaki a wordu analisa for di restunan ku a wòrdu enkontra hopi aña pasa, kual ta konsistí di sobrá di kokolishi, wesu di animal i piedra. Antes e materialnan enkontra tabata wòrdu husa pa diferente proposito. Na Rooi Rincon den e barankanan, bo por mira pista humanonan di e Kaketionan ku tabata biba aki na Kòrsou.
Diskurbimentu di e Spaño nan
Kòrsou a wòrdu diskubrí riba 26 di juli 1499 dor di e Spaño Alonso de Ojeda. Despues, mas o menos 2000 Kaketio a bin biba riba nos isla tropikal. E Kaketionan ta bin di e Indjan nan Arawak. Na aña 1515 e Spañonan a hiba kasi tur e Kaketio nan komo katibu pa e pais Hispaniola, un otro isla den Karibe.
12 aña despues (1527) e Spañonan a disidi bin biba na Kòrsou. Nan a trese kabai, karné, kabritu I diferente otro bestia for di Europa. Ademas nan a planta yen tipo di mata tambe. No ta tur e palunan ku nan a trese a sobrebibí. E bestianan en general si a bai bon. E Kaketionan ku no a wordu transporta pa Hispaniola i e Spañonan tabata kuida e bestianan.
Ku e agrikultura si, e Spañonan no tabatin suerte. E ganashi di agrikultura tabata desepshonante, paso e saliñanan no tabata trese hopi produkshon. Ademas no tabatin metal presioso na Kòrsou, kual e Spaño nan a kuminsa yama Kòrsou ‘isla inútil’. Pesei ku tempu e Spañonan a kuminsa bai for di Kòrsou. Despues e Indjan nan a bin biba bèk Kòrsou. Nan tabata bibá partí riba nos isla.
West India Company
Na aña 1634 West India Company (WIC) a konkistá Kòrsou for di e Spañonan. E Spañonan ku a keda riba e isla a rindi i nan a wòrdu hibá pa Venezuela dor di e Hulandesnan. WIC tabata buskando un base pa komèrsio i korso, Kòrsou tabata e luga mas faborabel. Tambe Kòrsou tabatin e mihó haf di Karibe e tempu ei. WIC tabata buska tambe un bon fuente di salu. Tantu na e kosta di Venezuela komo na Bonèiru tabatin bon saliña.
WIC tabata esun responsabel pa e konstruí e famoso fòrti, Fòrt Amsterdam , kual awòki e gobièrnu di Kòrsou ta sinta aden. Na 1634 e Hulandes nan a kuminsa konstruí Fort Amsterdam bou di mando di atmiral Johan van Walbeek. E trahamentu di fòrti a kosta hopi plaka, pero e produkshon tabata tiki. Ku tempu Kòrsou a demonstrá su balor pa ku WIC.